Dinamica vieţii presupune schimbări, iar adaptarea la acelea cu o amplitudine remarcabilă şi care uneori se suprapun cu solicitările şi stresul schimbărilor din alte domenii, poate fi tulburată. Atunci când relaţiile personale în cuplu şi/sau familie sunt afectate, sentimentul de căldură, confort şi sprijin pare să-şi piardă din puterea cu care altă dată muta munţii din loc şi pare să facă loc altor atitudini.

Uneori, rătăcirea contactului cu zona afectivă, poate arunca unul sau ambii parteneri de cuplu, într-o dimensiune dominant mentală în care, deşi diferenţele sunt evidente, acestea devin adevărate motive de luptă pentru schimbarea celuilalt. Astfel putând apărea conflicte verbale, însoţite sau nu de agresivitate fizică.

Alteori, copleşirea solicitărilor de schimbare sau adaptare la schimbări, poate conduce către rătăcirea ancorelor relaţionale, către îmbrăţisarea mecanimelor defensive.

Uneori modelele culturale cu care vine fiecare dintre partenerii de cuplu în relaţie, sunt atât de diferite şi fiecare la fel de valabil pentru adeptul său, încât relaţia pare să devină imposibilă. Alteori, perpetuarea tiparelor relaţionale din familia de bază poate deveni o capcană pentru sănătatea şi armonia relaţiilor de cuplu şi/sau familie, actuale.

Alteori, intrarea partenerilor de cuplu în rolul de părinţi poate conduce către dificultăţi în adaptarea şi integrarea noilor roluri, către scăderea interesului şi/sau manifestarea sexuale.

Toate acestea pot scoate la iveală îndoieli, gânduri, diverse tipuri de temeri, de separare şi/sau divorţ, de re-integrare cu potenţialul statut, de griji în privinţa  modului în care sunt afectaţi copiii [dacă sunt implicaţi şi copii], teama de iremediabil, teama de in/dependenţă.

Toate acestea pot fi, părea sau deveni copleşitoare, însă oferă totodată şi şansa reînoirii personale şi relaţionale în cuplu şi/sau familie.